27 Dec

Sursele conflictelor

sursele_conflictelor

MOTTO: „Sa nu dispretuim micile semne ,ele ne pot pune pe urma unor lucrari de mare importanta” S.Freud

La nivel individual, orice tendinta nesatisfacuta (din diverse motive) si exliata in inconstient apeleaza la unele artificii pentru a „pacali” vigilenta cenzurii si a reveni in spatiul constiintei.

In plan social, societatea si grupurile au interes de a-i influenta pe indivizi in sensul de a-i face sa-si schimbe sistemul de valori, opiniile, atitudinile, credintele si comportamentele.

Conflictul intern se afla in stransa legatura cu cel „social” pentru ca orice conflict intern poate fi generator de conflict social.

De regula, orice conflict porneste de la o problema care genereaza la participanti comportamente de conflict, comportamente orientate in general, spre un rezultat

In sens larg, problema conflictului ca disconfort se defineste prin urmatoarele caracteristici:

  • o problema este o experienta subiectiva
  • natura problemei poate fi: cognitiva, afectiva sau mixta
  • problema nu este asociata in mod necesar cu un anumit comportament

In alta ordine de idei, literatura de specialitate a retinut ca fundamentul contradictiilor din om vin din afirmarea simultana a cuplului Etre(a fi)-Avoir(a avea) , care are capacitatea de a crea ambiguitati existentiale, cu consecinte in dezoltarea personalitatii.

In sensul celor relevate, primul termen al cuplului (a fi) ar apartine nivelului existential si vizeaza tragismul conditiei umane, pe cand al doilea termen (a avea) semnifica dorinta de glorie si inautenticitate care potenteaza tragicul.

Pe fond, cauzele conflictelor sunt diverse si din acesta perspectiva, s-a retinut urmatoarea gama de surse ale conflictului:

  1. diferentele si incompatibilitatile dintre persoane

    Trebuie retinut faptul ca ,diferentele dintre indivizi devin surse ale conflictului din momentul in care devin obiect al interrelatiei : sunt exprimate intr-o discutie, sunt afisate ostentativ sau cand o parte reclama impunerea propiului sistem de valori.

    In aprecierea mea, conflictul datorat diferentelor include si „ paradigma imaginii in oglinda” : ne atribuim virtuti si atribuim altora vicii.

  2. nevoile si interesele umane

    Indivizii intra in conflict pentru ca au anumite nevoi ce urmeaza a fi satifacute de procesul conflictual insasi , sau pentru ca pretind ca nevoile lor sunt neconcordante cu a celorlalti.Trebuie avut in vedere aici de raportul nevoi si/sau interese cu pozitiile adoptate in conflict.

    Nevoia produce motivul, care este forta motivationala pentru actiune.

    Interesul este o forma specifica a motivatiei, o orientare activa si durabila a persoanei spre anumite , lucruri, fenomene sau domenii de activitate , care se manifesta prin concentrarea atentiei spre aceste obiective.

  3. comunicare

    Comunicarea interpersonala este o forma fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor in care are loc un schimb de mesaje, semnale. Dupa natura semnelor utilizate in codificare a informatiei si a canalului de trasmitere , se distinge intre comunicarea sau limbajul verbal, (inclusiv metalimbajul), paraverbal si nonverbal.

    Tacerea sau „comunicarea idilica” este o alta forma de comunicare.

    Comunicarea perturbata sau blocata , se constituie intr-o sursa a conflictului.

    Comunicarea este confictogena sau afecteaza rezolvarea conflictului cel putin in doua situatii:

    1. cand este absenta, cu mentiunea ca ne referim la comunicarea verbala (individul refuza sa impartaseasca suferinta , acumuleaza tensiune si se descarca intr-un moment si intr-o maniera inadecvata;
    2. cand comunicarea este defectoasa , evident mesajul receptat poate fi inteles eronat si acest lucru conduce la neintelegeri.
  4. stima de sine

    Stima de sine , este o componenta afectiva a imaginii de sine.Imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care un individ le are despre el insusi , inclusiv despre statutul si rolul sau(profesie, clasa sociala), despre trasaturile de caracter etc.

    Stima de sine este o trasatura afectiv-atitudinala a personalitatii., mai este denumita si evaluare de sine , pentru ca exprima sentimentele noastre fata de noi insine , pretuirea ,acceptarea si evaluarea eului . Stima de sine se formeaza atat prin compararea sociala, raportarea inconstienta si permanenta la persoane semnificative pentru individ, cat si prin feedback-ul primit din proximitate pesoanei respective.

    Prin comunicare asertiva, mediatorul trebuie sa evalueze corect dimensiunea conflictului si apoi poate sa-si stabileasca strategia si tactica pentru solutionarea durabila a disputei dintre parti, pentru ca in caz contrar, judecatile de valoare vor fi inlaturate si inlocuite cu judecati de fapt , or, acest lucru poate denatureaza pe fond acordul de mediere.

    Pentru ca , din dorinta de a-si apara statusul, prestigiul, puterea, individul se poate refugia intr-un conformism de suprafata , in scopul de a se adapta pasager la valorile societatii .

  5. sistemul de valori al individului

    Valorile sunt credintele noastre despre ceea ce este important , ceea ce deosebeste binele de rau si ce principii trebuie sa ne guverneze viata .Asadar, valoarea este ceea ce pretuieste individul si, prin urmare, constituie un vector care-i orienteaza conduita si sentimentele : familia, cultura convingerile religioase, politice, morale etc.

    Cand aceste valori sunt atacate,oamenii reactioneaza dur pentru ca se simt contestati personal, le este lezata stima de sine si din acesta cauza este dificil ca oamenii sa faca compromisuri, intrucat cred ca se compromit pe ei insasi si propia lor integritate.

  6. Alte cauze

    Conflictul este deseori provocat de status, puterea, prestigiul si „principiile”, cadrul extern, conflictul de norme, comportamente neadecvate, agresivitate etc.

Lasa un comentariu