Medierea in relatiile de familie

In literatura de specialitate este cunoscuta sub denumirea de mediere familiala si este definita ca fiind un proces de rezolvare a conflictelor familiale : cuplul solicita sau acepta interventia mediatorului in conditii de confidentialitate, neutralitate si impartialitate, pentru a ajuta membrii cuplului in mod responsabil sa identifice bazele unui acord durabil, tinand cont de fiecare componenta a familiei.

In sens larg (lato sensu), familia este un grup de persoane legate intre ele prin casatorie sau rudenie.

Din punct de juridic, familia desemneaza grupul de pesoane intre care exista drepturi si obligatii care izvoresc din casatorie, rudenie(inclusiv adoptie), precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie.

In conformitate cu prevederile noului Cod civil, casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie care se incheie potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a intemia o familie.

Potrivt art.259 alin.(6) din noul C. Civil,, Casatoria poate fi desfacuta prin divort, in conditiile legii. “Divortul poate fi definit ca acea forma de disolutie a casatoriei, care consta in desfacerea ei, generand efecte pentru viitor, prin acordul sotilor sau pe cale judecatoreasca.

Divortul ca mijloc de desfacere a casatoriei este reglementat de art.373-404 din noul C.civil.

Doctrina juridica a retinut existenta a mai multor conceptii privind divortul care a stat la baza reglementarii acestuia, dupa cum urmeaza:

  • divortul remediu, cand acesta nu este conditionat de culpa vreuneia dintre soti, ci de imposibilitatea continuarii casatoriei cel putin pentru unul dintre ei;
  • divortul-sanctiune, cand desfacerea casatoriei se dispune ca o sanctiune impotriva sotului culpabil de degradarea casniciei

Este cunoscut faptul ca divortul este un fenomen social complex, dar si o experienta personala complexa si sub acest aspect unii autori au opinat ca divortul parcurge urmatoarele stadii:

  • divortul emotional-caracterizat de sentimente de furie, de pierderea increderii,etc.
  • divortul-legal care genereaza o reoganizare pe plan financiar;
  • divortul-”co-parental” care implica rezolvarea problemelor legate de tutela copiilor;
  • divortul-comunitar care se refera la impactul divortului asupra vietii sociale a partilor;
  • divortul “psihic” care se refera la mijloacele prin care are loc recuperarea autonomiei individuale.

In acest context juridic , in mod rational institutia medierii este in legatura directa cu conflictul ca stare a relatiilor interumane reflectate in societate, tinand seama de faptul ca in orice imprejurare medierea recurge la ratiune , la echilibrarea judecatilor si atitudinilor in raporturile dintre parti.

In aceste conditii aparitia L. nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator , reprezinta si un act normativ cu vocatie umanista cu efecte pozitive pentru intreaga societate si din aceasta perspectiva constatam ca medierea familiala este folosita in rezolvarea celor mai multe probleme de familie precum: in conventii matrimoniale, continuarea sau desfacerea casatoriei, exercitiul drepturilor parintesti, filiatia, afaceri de familie, obligatia legala de intretinere, neintelegeri intre diversi membri ai familiei, mostenitori, etc.